Scrisoare deschisă

Știi, mereu când îmi e dor de tine îmi ieși în cale și suspend timpul în privirea ta albastră. Nu te-am uitat, așa cum se pare că nu m-ai uitat nici tu. Sufletele noastre încă vibrează atunci când mințile se caută și refac intensități din frânturi de clipe. Un timp destul de îndelungat te-am judecat […]

Te-am inventat… (II)

Când nu ai fost cu mine, te-am inventat. Te-am creat din raza soarelui în zori, din foșnetul frunzelor toamna, din urmele pașilor pe nisip, din umbrele îndrăgostiților din parcuri. Și te purtam într-un buzunar de unde te scoteam în fiecare dimineață și îți arătam răsăritul. Apoi te plimbam prin parcuri și-ți arătam îndrăgostiții ce-și puneau […]

Te-am inventat…

Când nu ai fost cu mine, te-am inventat. Ți-am modelat trupul din umbre de îndrăgostiți. Aveai mâini în care mereu țineai câte ceva: o floare, o haină, o cutie, o scrisoare și  pe mine!        Privirea îți era mereu alta dar aveai același zâmbet și de fiecare dată mi le dăruiai doar mie. Erai tare […]

Confesiuni nocturne

Trăiesc o perioadă tulbure, foarte tulbure… Nu știu dacă să cedez sau să fiu puternică pentru el… Mă apasă imensitatea unei ființe raportată la timpul foarte limitat care ni s-a dat. Nu știu dacă să mă împietresc ori să las lacrimile să – mi brăzdeze obrazul. Mă apasă strămoșii, visele neîmplinite, cuvintele nespuse, conștientizările, stările […]

Vorbiți…

E atât de bine să vorbești, să comunici. Nu e wow să scrii, e wow să discuți în mod real cu un om. Discuția e terapeutică… Sursa foto: pinterest.com Au trecut 10 ani, timp în care eu am tot încercat să iau legătura cu el și mereu mă refuza. Nu știam de ce. Ieri, vestea […]

Inspirație nocturnă

Mă îngrop în tăcerea ta şi mă acopăr cu cuvintele cândva rostite. De acolo, de sub maldărul de gânduri aşternute peste o toamnă aurie, îţi adulmec respiraţia şi decupez urma paşilor tăi să o aşez peste privirea mea.Mă hrănesc cu iluzia clipei eterne şi-mi simt braţele iubirii înconjurând pământul. De undeva dintre fiinţă şi nefiinţă, […]