S U P E R B L O G- acronimul succesului în blogging

Suspans în ceea ce privește noua probă dar și pentru notele care dau gaură tastei F5 😉 ; Uimire/uluire pentru răsturnările clasamentului; Premii, multe premii utile și inedite; Emoții, multe emoții dar și Evoluție pe toate planurile; Râvnă, multă râvnă pentru a fi un finalist integralist sau măcar pentru a câștiga cel puțin un premiu […]

Confesiune…

Mulți, foarte mulți ani m-am întrebat care este rostul meu în lume. Cu o poveste interesantă de viață, la modul că pentru a fi eu s-au ciocnit nu doar lumile părinților mei, nu găseam rostul vădit al întrupării mele. Până când, într-un moment de epifanie, am realizat că eu sunt aici și acum pentru mine, […]

Să nu mă mai iubiți

https://cineuropa.org/en/video/192998/rdid/84794/ Un film deosebit, de care nu aveam nevoie neapărat acum să îl văd însă mi-a prilejuit niște trăiri memorabile. Cu o lacrimă prelingându-mi-se pe obraz am concluzionat doar: Wow…ce surprinzători pot fi oamenii și cum suntem înzestrați cu aceasta binecuvântare de a FI. Atât. Filmul e memorabil prin însăși valențele sale profund ancorate în […]

Moment

M-am apropiat ușor, timidă însă în același timp curioasă de ce avea să urmeze. Nu mă gândeam la nimic anume ci doar la a pleca mai repede de acolo. Am ajuns în fața lui. Și-a ridicat elegant privirea și a încremenit. Și eu la fel. Nu mai văzusem demult asemenea ochi albaștri. Am încercat să […]

A fost odată un OM

Un OM care și-a previzionat moartea cu precizia unui chirurg care excizează o tumoare. El a simțit viața din el „excizată” de îngerul morții. „Atât a fost fitilul” mi-a spus și eu nu am vrut să cred, să accept. I-am văzut bucuria, tinerețea, m-am înfruptat din înțelepciunea sa nemărginită, mi-a salvat viața la propriu, i-am […]

Scrisoare deschisă

Știi, mereu când îmi e dor de tine îmi ieși în cale și suspend timpul în privirea ta albastră. Nu te-am uitat, așa cum se pare că nu m-ai uitat nici tu. Sufletele noastre încă vibrează atunci când mințile se caută și refac intensități din frânturi de clipe. Un timp destul de îndelungat te-am judecat […]

Te-am inventat… (II)

Când nu ai fost cu mine, te-am inventat. Te-am creat din raza soarelui în zori, din foșnetul frunzelor toamna, din urmele pașilor pe nisip, din umbrele îndrăgostiților din parcuri. Și te purtam într-un buzunar de unde te scoteam în fiecare dimineață și îți arătam răsăritul. Apoi te plimbam prin parcuri și-ți arătam îndrăgostiții ce-și puneau […]

Te-am inventat…

Când nu ai fost cu mine, te-am inventat. Ți-am modelat trupul din umbre de îndrăgostiți. Aveai mâini în care mereu țineai câte ceva: o floare, o haină, o cutie, o scrisoare și pe mine! Privirea îți era mereu alta dar aveai același zâmbet și de fiecare dată mi le dăruiai doar mie. Erai tare simpatic […]

Confesiuni nocturne

Trăiesc o perioadă tulbure, foarte tulbure… Nu știu dacă să cedez sau să fiu puternică pentru el… Mă apasă imensitatea unei ființe raportată la timpul foarte limitat care ni s-a dat. Nu știu dacă să mă împietresc ori să las lacrimile să – mi brăzdeze obrazul. Mă apasă strămoșii, visele neîmplinite, cuvintele nespuse, conștientizările, stările […]