Ne gravăm voluntari în memoria celorlalți

     Sunt profesoară. Poate că nu ăsta  a fost visul meu de la început dar m-am ”transformat ușor ușor în profesoară”. Și ce caracterizează un profesor dacă nu empatia, dăruirea, spiritul ludic, răbdarea, spiritul justițiar și civic, implicarea și creativitatea.

         De-a lungul timpului m-am implicat în fel de fel de activități care mai de care mai ofertante. Dintre toate tipurile de activități, cele de voluntariat sunt cele cu un impact mare asupra tuturor deopotrivă.

        Anul acesta sunt dirigintă la o clasă de a 12 a și am intuit bine că vor fi receptivi, când m-am gândit să îi implic într-o activitate de voluntariat într-o comunitate defavorizată. Și acum când rememorez parcă am emoțiile la fel de intense.

          Dar să vă povestesc…

     Din întâmplare, pe un site, am dat peste un caz social dintr-o localitate. M-a sensibilizat pentru că era vorba despre copii și nevoile lor materiale, spirituale și educaționale. Am decis să aduc în atenția clasei mele cazul și să vedem cum îi putem ajuta. Am ajutat și în trecut așa că știu că sunt receptivi și se implică cu tot sufletul.

       Cazul social se afla într-o comunitate defavorizată. Am reușit cu clasa mea să îi ajutăm după posibilități cu cele necesare zilnic. Am aflat că doi dintre copii-gemenii familiei, sunt în clasa întâi la școala din sat. Curioși, am vizitat școala. Ai mei au ieșit deprimați de acolo. E un spațiu trist, jalnic, fără pic de veselie și culoare. E bine întreținut oarecum dar nimic nu prefigura că sălile respective sunt locuri în care copii trebuie să evolueze. Ne-am decis să ne implicăm.  Am făcut o sesiune de brainstorming să vedem cum putem înveseli locul. Unul dintre elevi a venit cu o idee pe care am și pus-o în aplicare apoi. Văzuse la unchiul său într-o hală de lucru o mașinărie mare, foarte sofisticată cumva dar care încet și foarte sigur oferea mici sau mari ” minunății”. Am cerut numărul de telefon și am stabilit o întâlnire. Unchiul Ilie foarte amabil s-a oferit să ne ajute punându-ne la dispoziție două după-amiezi la rând mașinăria. Am aflat că era vorba de un   Gravator laser Bodor  model  BCL-1325B ce putea marca și grava pe aproape orice material. Erau cele mai moderne și eficiente lasere pentru marcare, debitare și gravare, ne-a spus mândru nea Ilie.

        Clar, era nevoie de încă o sesiune de brainstorming. Știam că mă puteam baza pe creativitatea alor mei pentru a decora cele 3 săli de clasă din modesta școală.

     Am hotărât să achiziționăm niște metraj eventual piele ecologică să retapițăm scaunele și niște plăci de plexiglas si panouri din pal.

      Am cumpărat un sul de metraj piele ecologică din care am realizat retapițarea tuturor scaunelor, gravându-le cu inițialele școlii. Din panourile de plexiglas, o parte, am făcut literele alfabetului gravate și debitate cu măiestrie de pe imagini .jpg puse la dispoziție de către tatăl unui elev care era desenator. Erau atât de încântați când vedeau cum se conturează sub ochii lor alfabetul. Chiar dacă oficial sunt majori, nu și-au pierdut mirarea copilăriei, se pare!! Pe un alt panou am gravat sistemul nostru solar și galaxia și l-am lipit pe un perete într-una din sălile de clasă. Ne-am orientat și am cumpărat metraj un material potrivit pentru fețe de masă de catedre, pe care le-am cusut la o doamnă din sat amabilă și binevoitoare.  Am îmbrăcat astfel cele trei catedre în straie mândre și primitoare.

      Pe panourile din pal  am gravat citate despre educație și copilărie pe care le-am agățat pe hol. Am decupat și niște elemente decorative cu care am ornat pereții.

        Cunoșteam pe cineva de la  Colop România  -un amic se angajase la ei și mi-a zis că sunt foarte receptivi la astfel de acțiuni, și l-am rugat să ne ajute cu reîmprospătarea   ecusoanelor și a marcajelor sălilor.

        Astfel, cu mâini dibace, voință și idei, am înveselit școala cea mică și am transformat-o  într-un loc vesel, colorat și primitor. La finalul celor două zile, mai precis două după-amiezi intense, nimeni nu simțea oboseala pentru că bucuria și mândria față de ceea ce a rămas în urma noastră erau mult prea intense. Dintr-un spațiu anost, deprimant, trist, cele trei săli de clsă s-au transformat asemeni Cenușăresei în prințese colorate și  vesele. Scaunele retapițate și imprimate, pereții decorați, fețele de masă, toate ilustrau că pe acolo au trecut niște suflete creative și empatice.

Și daaa….laserul Bodor face multe și mari minunății!!

Și daaa…. ”nu există nimic mai puternic decât inima unui voluntar” (replică din Pearl Harbor). El reprezintă ”iubirea în mișcare” izvorâtă din inimi mari sau mici!!!

Articol scris pentru competiția SuperBlog 2018!!

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s